Proiectul inițiat de artista Saint Machine aduce sculptura și tehnologia în dialog cu gândirea lui Constantin Brâncuși. Vernisajul are loc pe 3 octombrie, la ora 18:00, la Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, iar expoziția este deschisă publicului în perioada 3 octombrie -10 noiembrie în intervalul 10.00-20.00. Accesul este liber.

Vizitatorul rostește „Te simt și totul e nou”, iar formele digitale încep să se recompună și să îi caute privirea. Contactul vizual le menține temporar coerența; când privirea se retrage, formele se fragmentează din nou. Aceasta este întâlnirea propusă de instalația media interactivă prezentată de Muzeul Național „Constantin Brâncuși” și TUMULT SPACE. Expoziția deschide un traseu de prezentări, laboratoare și întâlniri publice care continuă în această toamnă la București, Brașov și Viena.

Inițiat de Saint Machine, care semnează conceptul și direcția artistică, proiectul este produs de TUMULT SPACE și realizat în colaborare cu artiștii Micleușanu Mitoș, Bogdan Lazăr, Sergiu Negulici și programatorul Răzvan Vasilache. Ana Negoiță contribuie la cercetarea și dezvoltarea curatorială a proiectului și este curatoarea prezentării de la Târgu Jiu.

„Colaborarea a fost întotdeauna esențială în practica mea. Sunt foarte fericită că acest proiect aduce împreună oameni cu care lucrez de peste zece ani și întâlniri noi. Mă bucur că Bogdan Lazăr ni s-a alăturat: simt că aduce o energie nouă în ceea ce construim împreună. Fiecare schimbă lucrarea prin propriul univers. De aici și întrebarea proiectului: cât din ceea ce suntem se formează prin ceilalți?”

— Saint Machine

Un organism care se transformă prin întâlnire

Instalația are un corp sculptural: forme fizice și membrane pe care proiecția video, animația 3D și sunetul le aduc în relație cu vocea și privirea publicului. Componenta materială și cea digitală alcătuiesc împreună organismul cu care vizitatorul interacționează. Suspendate într-o rețea de membrane permeabile, entitățile digitale există inițial într-o stare fragmentată, la limita dezintegrării. Rostirea cuvintelor „Te simt și totul e nou” declanșează recompunerea lor: materia informațională se organizează progresiv în capete care caută contactul vizual cu vizitatorul. Privirea susținută le menține temporar coerența. Când contactul se întrerupe, formele se fragmentează și reintră în organism. Fiecare întâlnire lasă însă o urmă, influențând configurațiile care vor putea apărea ulterior.

Lucrarea explorează două forme de memorie: memoria formativă, alcătuită din imaginile, ritmurile, ideile și structurile culturale care participă la constituirea organismului, și memoria dobândită prin întâlnirile succesive cu publicul. Identitatea apare astfel ca un proces deschis, modelat de ceea ce moștenim și de relațiile prin care trecem.

În dialog cu gândirea lui Constantin Brâncuși

Prezentată în contextul aniversării a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, expoziția pornește de la o întrebare: ce poate continua să producă astăzi gândirea lui despre formă? La Târgu Jiu, instalația intră în dialog cu gândirea lui Brâncuși despre relația dintre materie și formă. Cercetarea urmărește felul în care o formă apare, își păstrează coerența și se transformă. Influențele culturale pe care artiștii le poartă în propriile practici intră în memoria formativă a organismului, iar moștenirea lui Brâncuși devine un punct de plecare pentru interpretarea și experimentul echipei.

„În această lucrare, materia este atât fizică, cât și informațională. Forma se constituie la întâlnirea dintre sculptură, procese digitale și prezența vizitatorului, iar organismul păstrează urmele acestor întâlniri. Actul percepției devine astfel parte a procesului sculptural. Mă interesează și felul în care recunoaștem o prezență: ce ne face să atribuim intenție sau sensibilitate unei forme care pare să ne privească înapoi? Proiectul explorează cum o prezență simulată poate produce o experiență reală pentru cel care o întâlnește.”

— Saint Machine

Programul de deschidere la Târgu Jiu

• 3 octombrie, ora 18:00 — Vernisaj, urmat de o activare poetică și sonoră susținută de Saint Machine.
• 4 octombrie, ora 12:00 — Tur de autor cu Saint Machine, dedicat instalației și relației dintre voce, privire, memorie și transformarea formei.
• 4 octombrie, ora 13:00 — „Sens în formare”, dialog curatorial între Saint Machine și Ana Negoiță despre relația proiectului cu gândirea lui Constantin Brâncuși și constituirea formei prin materie, algoritm, percepție și memorie.

Un traseu expozițional și de cercetare

Programul public continuă la București, în perioada 21–22 octombrie, la CINETic–UNATC, printr-o expoziție-laborator, trei masterclass-uri și o intervenție poetică și sonoră. Pe 23 octombrie, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii găzduiește dezbaterea „Identitatea ca rețea – patrimoniu, imagine și comportament interactiv”.

Între 28 octombrie și 14 noiembrie, proiectul ajunge la Muzeul de Artă Brașov, unde organismul digital se extinde pe șase suprafețe sculpturale de proiecție instalate pe fațada muzeului. Prezentarea este însoțită de un program de expoziție-laborator, tururi, conversații, ateliere și intervenții poetice și sonore.

Traseul este completat de laboratoare participative la atelierul Saint Machine și de o prezentare internațională la Viena. Calendarul acestora va fi anunțat separat. Fiecare context introduce alte întâlniri și alte perspective asupra relației dintre identitate, tehnologie și memorie culturală.

Instalația dezvoltă o cercetare începută prin prototipuri prezentate la Romanian Creative Week Iași, Grădina Deliciilor Sintetice din Timișoara și CINETic București.

Informații practice

Expoziție: 3 octombrie–10 noiembrie 2026
Loc: Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, sala mare, demisol
Adresă: Str. Victoriei nr. 2, Târgu Jiu

Acces liber. Program de vizitare: zilnic, 10:00–20:00

Proiect inițiat de Saint Machine și produs de TUMULT SPACE, în colaborare cu Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, Muzeul de Artă Brașov, Centrul de Excelență în Studiul Imaginii și UNATC.

Proiect cultural cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Contact pentru presă:

Muzeul Național „Constantin Brâncuși”
E: muzeulbrancusi@gmail.com / contact@muzeulbrancusi.ro
T: +40733884840

Tumult Space
E: thesaintmachine@gmail.com
T: +40 728 858 588

Articolul Te simt și totul e nou apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.

Condiţii de participare:

1. are cetăţenia română sau a unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene și domiciliul în România;
2. are capacitate deplină de exerciţiu;
3. are studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă în domeniul[1]:

• Domeniul fundamental (DFI) – științe umaniste și arte; Ramura de știință (RSI) – Istorie,  Domeniul de licență (DL) – Istorie;
• Domeniul fundamental (DFI) – științe umaniste și arte; Ramura de știință (RSI) – Istorie,  Domeniul de licență (DL) – Studiul patrimoniului (Heritage Studies);
• Domeniul fundamental (DFI) – științe umaniste și arte; Ramura de știință (RSI) – Arte, Domeniul de licență (DL) –Arte vizuale;
• Domeniul fundamental (DFI) – științe umaniste și arte; Ramura de știință (RSI) – Studii culturale, Domeniul de licență (DL) –Studii culturale;
• Domeniul fundamental (DFI) – științe umaniste și arte; Ramura de știință (RSI) – Arhitectură și urbanism, Domeniul de licență (DL) – Arhitectură.

1. are experiență în specialitatea studiilor, menționate la lit. c), de minimum 3 ani;
2. are experienţă în domeniul activității manageriale de minimum 3 ani sau specializări în domeniul managementului[2];
3. nu i-a încetat contractul individual de muncă, raportul de serviciu sau contractul de management pentru motive imputabile în ultimii 4 ani;
4. nu a suferit condamnări penale şi civile pentru fapte ce l-ar face incompatibil cu funcţia pentru care candidează și nu se află sub interdicția legală de a ocupa o funcție publică, prevăzută prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin raport de evaluare emis de organele competente, definitiv;
5. nu deţine o funcţie de manager[3] la o altă instituţie publică de cultură din România[4];
6. cunoaşte limba română, scris şi vorbit.

Calendarul concursului:

17. 09.2026, aducerea la cunoștința publică a: condiţiilor de participare la concursul de proiecte de management; caietului de obiective; regulamentului de organizare a concursului de proiecte de management întocmit conform regulamentului-cadru; calendarului concursului, cu precizarea termenului/perioadei pentru fiecare etapă; actelor necesare înscrierii la concursul de proiecte de management care fac obiectul dosarului de concurs; bibliografiei; informaţiilor (privind condiţiile tehnice de redactare a proiectului de management şi condiţiile de prezentare a acestuia şi orice alte informaţii considerate necesare unei mai bune înțelegeri a cerințelor concursului).
18. 10.2026, data limită pentru depunerea proiectelor de management şi a dosarelor de concurs de către candidaţi;
19. 10-15.10.2026, selecția dosarelor;
20. 10-23.10.2026, analiza proiectelor de management – prima etapă;
21. 10-27.10.2026, susținerea proiectelor de management în cadrul interviului – a doua etapă.
22. în termen de 24 de ore de la încheierea etapei a doua – aducerea la cunoștința candidaților și la cunoștința publică, a rezultatului concursului și afișarea acestuia.
23. candidații nemulțumiți pot depune contestații asupra modului de respectare a procedurii privind organizarea și desfășurarea concursului, la Compartimentul Managementul Instituţiilor de Cultură, în conformitate cu prevederile capitolului IV din regulamentul de concurs.
24. în termen de 24 de ore de la expirarea termenului în care pot fi depuse contestaţii sau, după caz, de la data soluţionării acestora, prin grija autorităţii, rezultatul final al concursului, lista nominală a candidaţilor şi alte informaţii de interes public sunt aduse la cunoştinţa publică prin afişaj la sediul autorităţii şi al instituţiei, precum şi pe pagina de internet a autorităţii şi a instituţiei publice de cultură.

În cazul desemnării unui câștigător, se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Culturii toate proiectele de management depuse de către candidații care au fost admiși în prima etapă a concursului. Participarea la concurs implică acordul candidaților pentru publicarea proiectelor, cu respectarea legislației în vigoare.

Dosarele de concurs şi proiectele de management se depun, la sediul Ministerului Culturii (Bd. Unirii nr. 22, sector 3), până la data de 12.10.2026 – ora 16:00, la Serviciul Resurse Umane – etajul 4, camera 419.

Dosarul de concurs trebuie să conţină:

1. cererea de înscriere la concurs, semnată conform modelului anexat;
2. copie după actul de identitate;
3. curriculum vitae (cf. H.G. nr. 1021/2004);
4. copii după diplomele de studii şi, după caz, după documentele care atestă efectuarea unor specializări[5];
5. adeverinţa care să ateste starea de sănătate corespunzătoare, eliberată cu cel mult 6 luni anterior derulării concursului, de către medicul de familie al candidatului sau de către unitățile sanitare abilitate;
6. cazierul judiciar – în cazul persoanelor cu cetăţenie română sau acte similare în situaţia persoanelor cu altă cetăţenie;
7. copia carnetului de muncă și, după caz, o adeverință eliberată ulterior datei de 01.01.2011 (conform modelului anexat) și/sau alte documente care să ateste experiența în specialitatea studiilor menționate;
8. declarație pe propria răspundere că nu i-a încetat contractul individual de muncă, raportul de serviciu sau contractul de management pentru motive imputabile în ultimii 4 ani și că nu a suferit condamnări penale şi civile pentru fapte ce l-ar face incompatibil cu funcţia pentru care candidează și nu se află sub interdicția legală de a ocupa o funcție publică, prevăzută prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin raport de evaluare emis de organele competente, definitiv, conform modelului anexat;
9. declaraţie pe propria răspundere, prin care se angajează, dacă este cazul, să renunţe la postul de manager deţinut, în condiţiile în care este declarat câştigător în cadrul acestui concurs de proiecte de management, conform modelului anexat;
10. proiectul de management, care trebuie întocmit şi structurat conform cerinţelor din Caietul de obiective, în format scris şi în format electronic de tip WORD pe suport CD sau DVD[6] – cu respectarea prevederilor art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, fără a avea semnături şi fără a conţine indicii privind identitatea autorului (fără a se menţiona numele şi/sau prenumele persoanei sau orice alte elemente care pot duce la identificarea candidatului în cadrul textului).

Proiectul este limitat la maximum 80 de pagini, la care se pot adăuga, după caz, anexe de maximum 20 de pagini (format: A4, marginile paginii: stânga: 2 cm, dreapta 2 cm, sus: 1,25 cm, jos: 1,25, spațierea între rânduri: 6 puncte înainte de rând (before) şi 6 puncte după rând (after), spațierea (line spacing) la un singur rând (single), alinierea textului: justified, font: arial, cu dimensiunea de 12 puncte pentru textul de bază şi dimensiunea de 14 puncte pentru titluri, utilizând obligatoriu diacriticele specifice limbii române, numerotare pagini: în josul paginii, numărul paginilor centrat; coperta  proiectului de management (nu se numerotează[7]) va fi structurată conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 a caietului de obiective aprobat; proiectul de management nu va conține alte titluri/capitole/subcapitole (de ex.: nu va fi trecut un alt titlu/capitol/subcapitol, precum – cuprins/sumar/introducere/cuvânt înainte etc.) decât cele menționate în structura proiectului de management prevăzută în caietul de obiective aprobat). Formele tabelare prevăzute în structura proiectului de management, dacă sunt utilizate, sunt obligatorii în forma prezentată. La secțiunile în care nu există un model standard de tabel, candidații își pot prezenta ideile în formatul dorit – text/tabel/grafic etc.

Copiile actelor din dosarul de concurs se prezintă însoţite de documentele originale, care se certifică pentru conformitate de către secretariatul comisiei de concurs, sau în copii legalizate. Documentele depuse într-o limbă străină vor fi însoțite obligatoriu de traduceri legalizate.

Relaţii suplimentare se pot obţine de la Compartimentul Managementul Instituţiilor de Cultură și Integritate (telefon: 021–224.27.15) sau de la Serviciul Resurse Umane (telefon/fax: 021–224.28.19) din cadrul Ministerului Culturii (luni–joi între orele 8:30–17:00; vineri între orele 8:30–14:30).

BIBLIOGRAFIE:

• Constituția României, republicată;
• Legea nr. 199/2015 pentru înființarea Muzeului Naţional „Constantin Brâncuşi”;
• Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 311/2003 a muzeelor și a colecțiilor publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Hotărârea Guvernului nr. 90/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordinul ministrului culturii nr. 2799/2015 pentru aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a concursului de proiecte de management, a Regulamentului-cadru de organizare şi desfăşurare a evaluării managementului, a modelului-cadru al caietului de obiective, a modelului-cadru al raportului de activitate, precum şi a modelului-cadru al contractului de management;
• Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanţa de Urgenţă nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 69/2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii;
• Ordonanţa Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale, cu modificările şi completările ulterioare;
• Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;
• Legea nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare;

• Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 privind adoptarea Strategiei naţionale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, cu modificările și completările ulterioare.

• S.G.G. nr. 600/2018 pentru aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice;
• Hotărârea Guvernului nr. 599/2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilităţii de materializare a riscurilor de corupţie, cu indicatorii de estimare a impactului în situaţia materializării riscurilor de corupţie şi formatul registrului riscurilor de corupţie, precum şi pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate.
• Hotărârea Guvernului nr. 262/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

[1] studii stabilite în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 191/2026 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor şi al specializărilor/programelor de studii universitare şi a structurii instituţiilor de învăţământ superior pentru anul universitar 2026-2027.

[2] condiția de pregătire sau experiență în management poate fi substituită de pregătirea în management atestată cu certificat de absolvire (manager de proiect, manager cultural etc.) sau experiență în conducerea unei instituții, companii, organizații neguvernamentale etc., dovedită prin adeverință.

[3] astfel cum este definită de prevederile O.U.G. nr. 189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură, cu modificările și completările ulterioare.

[4] condiţie aplicabilă în cazul câştigării concursului de proiecte de management.

[5] în cazul diplomelor de studii sau a documentelor care atestă efectuarea unor specializări în altă țară, acestea trebuie să fie însoțite de dovada recunoașterii acestora în România, conform prevederilor legale. La verificarea dosarului de concurs, nu vor fi luate în considerare diplomele de studii sau documentele care atestă efectuarea unor specializări, cu termenul de valabilitate expirat.

^[6] la cerere, copierea pe suport CD sau DVD a fișierului electronic de tip word se poate realiza la depunerea dosarului de concurs.

[7] Pentru a nu avea probleme cu numerotarea vă recomandăm următorii pașii valabili în office word – din cadrul meniului insert se va alege page number – format page numbers – aici se va bifa 0 la opțiunea Start at. Pentru a elimina numerotarea de pe coperta proiectului, se va bifa Different First Page din meniul Header & Footer.

• 1.1 la anunț – MODEL-cerere-de-înscriere-la-concurs-de-management
• 1.2 la anunț – MODEL-adeverință de vechime
• 1.3 la anunț – MODEL-declarație-pe-propria-răspundere-pentru-motive-imputabile-in-ultimii-4-ani
• 1.4 la anunț – MODEL declarație pe propria răspundere – renunțare la post de conducere
• 2. OMC nr. 3202_16.09.2026 privind aprobare caiet de obiective
• anexa nr. 1 la caietul de obiective – ROF aprobat-O.M.C.I.N. nr. 2738_19.07.2019
• anexa nr. 1.1 la caietul de obiective – modificare și completare ROF – OMC nr. 3373_30.10.2024
• anexa nr. 2 la caiet de obiective – stat de funcții
• anexa nr. 3 la caiet obiective – bugete aprobate 2023-2026
• anexa nr. 4 la caietul de obiective – model cadru – coperta proiectului de management
• caiet de obiective editabil
• model grila notare
• OMC nr. 3203_16.09.2026 privind aprobare regulament concurs
• structura-proiect-management-editabilă

Articolul Concurs de proiecte de management organizat pentru Muzeul Național „Constantin Brâncuși” apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.

Momentul va fi desăvârșit de un recital la flaut susținut de renumitul prim flautist al Filarmonicii „George Enescu”, prof. univ. dr. la catedra de flaut din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, ION BOGDAN ȘTEFĂNESCU.

Cea de-a treia parte a serii va fi dedicată lansării naționale a proiectului Video Forum Virtual al Artiștilor Români de Pretutindeni, realizat de Daniela Voicilă și Bogdan Drăgulescu, prin Fantasia Internațional și Centrul Cultural ART4ALL, care cuprinde o expozitie foto și video, alături de 5 filme despre tot atâția artiști români contemporani, reprezentativi pentru arta românească: graficianul Mircia Dumitrescu, sculptorii Mircea Roman și Aurel Vlad, pictorul George Tzipoia și textilista Ruxandra Sibil Mermeze.

Fiecare dintre aceste manifestări artistice este construită în relație cu celelalte, pentru a oferi publicului experiența unui demers integrativ, în care arta, cu diferitele sale forme de expresie, definește personalități și destine artistice.

Pe 3 septembrie, începând cu ora 17.00, are loc deschiderea expozițiilor de artă, în prezența graficianului Mircia Dumitrescu, cel care în anul 2025 a devenit cel de-al nouălea artist vizual membru plin al Academiei Române. Anul acesta, după un periplu expozițional extraordinar în Republica Moldova, artistul ajunge la Târgu Jiu, cu lucrări ce vor amprenta simbolic atât interiorul, cât și curtea muzeului, într-un concept cu o mare forță de evocare și de emoționare, atât prin parcursul și dinamica propriei expoziții, cât și prin alăturarea lucrărilor de grafică ale Alinei Roșca.

Momentul vernisării va fi încununat de recitalul de flaut susținut de Ion Bogdan Ștefănescu și de proiecția filmului Video Forum Virtual dedicat lui Mircia Dumitrescu, cu ocazia recepției și a expoziției sale de la Academia Română.

În cea de-a doua seară, pe 4 septembrie, de la ora 19,00, va avea loc, în spațiul dedicat expoziției foto și video, proiecția celorlalte două, filme de autor, “La porțile sacrului”, cu prezentarea pictorului George Tzipoia și “Pe firele visurilor”, cu textilista Ruxandra Sibil Mermeze.

Toate aceste evenimente artistice sunt gândite ca un tot unitar, cu o însemnătate artistică deosebită, prin prezentarea la Târgu Jiu, în orașul care poartă opera cea mai amplă a părintelui sculpturii moderne, Constantin Brâncuși, la muzeul care îî poartă numele și care a fost casa în care artistul a locuit pe durata șederii sale aici, precum și în anul care celebrează 150 de ani de la nașterea sa.

Articolul Amplu eveniment artistic la Muzeul National Constantin Brancusi apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.

Marți, 25 august 2026, ora 19:00, publicul este invitat la o dezbatere critică și la un dialog cu artistul, alături de Dalina Bădescu și Pavel Șușară.

Titlul expoziției așază față în față două realități aparent incompatibile: transplantul, gest concret, precis, aproape chirurgical, și infinitul, ceea ce nu poate fi delimitat, extras, posedat sau transferat.
Din această imposibilitate începe expoziția.

Florin PREDA-DOCHINOIU nu încearcă să dea infinitului o formă și nici să-l închidă în limitele unei lucrări. Dimpotrivă, îl caută tocmai acolo unde forma își recunoaște limita, iar privirea simte nevoia să continue dincolo de ea.
Fiecare lucrare devine astfel un prag. De o parte se află materia: suprafața, semnul, obiectul, gestul artistului. De cealaltă parte începe un teritoriu pe care opera nu îl mai poate controla — imaginația și libertatea celui care privește.

Aici se produce adevăratul „transplant”. Privitorul încetează să mai fie simplul spectator al operei. El intră în mecanismul ei și îi continuă sensul. Devine coautor și, într-un sens metaforic, „chirurgul” care realizează transplantul de infinit.
Privitorul este cel care face trecerea și, de aceea, aceeași lucrare nu se încheie niciodată în același fel. Fiecare privire o deplasează într-un alt spațiu al interpretării. Fiecare îi adaugă ceva. Fiecare interpretare deschide o altă ieșire. Așa cum spune artistul: „Nu există un singur «Transplant de infinit». Există câte unul pentru fiecare privitor.”
Poate că aici se află chiar paradoxul profund al expoziției: infinitul nu este dincolo de lucrare, ca un loc în care trebuie să ajungem. El apare în momentul în care lucrarea ne obligă să o continuăm.

Florin PREDA-DOCHINOIU este artist vizual român contemporan, membru titular al Uniunii Artiștilor Plastici din România, cu formare în conservare-restaurare.
Revenirea sa la Muzeul Național „Constantin Brâncuși” are o semnificație aparte: Florin Preda-Dochinoiu a fost primul artist care a expus aici după deschiderea instituției, legându-și astfel numele de începuturile istoriei expoziționale a muzeului.

Poate că, în cele din urmă, în expoziție există doar lucrarea… sau poate nu.
NU UITAȚI ÎNTÂLNIREA!
„Lucrarea este doar pragul. Iar dincolo de el începe infinitul fiecăruia.”

Vă așteptăm, marți, 25 august 2026, ora 19:00 la
Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, strada Victoriei nr. 2, Târgu Jiu!

Articolul Expoziția de artă plastică „Transplant de infinit” apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.

▪️”Sculptorul Bogdan Nueleanu nu mai este demult un artist care să își caute un loc sau o direcție în peisajul artelor vizuale contemporane, în speță al sculpturii, fiind un creator emergent, cu vizibilitate națională și internațională și un profil identitar foarte bine definit. Această calitate, obținută în urma activității sale profesionale remarcabile, ne vorbește despre un creator asumat, stăpân pe mijloacele sale de expresie volumetrică, pe care le investește cu sensuri și semnificații artistice surprinzătoare, capabile să suscite interesul și să producă confesiuni, întrebări, polemici. Setea sa de cunoaștere, pe care am identificat-o urmărindu-i procesualitatea și traseul artistic, îi asigură progresul de la un proiect la altul, prin acumulările experimentale la care lucrează laborios, obținând victorii după victorii în lupta pe care o poartă cu materia și materialitățile metalului. Proiectul expozițional „Moving Elements”, desfășurat la Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, a fost itinerat în alte două instituții de cultură, fiind conceput pentru a pune în relație de expunere și interacțiune o serie de sculpturi în metal sudat. Această selecție de lucrări – sinteză a unor serii – face parte din ultima perioadă de creație a artistului, activând sub semnul mișcării elementelor lumii vizibile, transfigurate sau proiectate de imaginarul sculptorului. Aspectul compozițional al întregului proiect evocă un adevărat „atelier al lui Hefaistos”, dezvăluind privitorului o suită de forme sculpturale supuse auspiciilor focului (sudurii în metal). Manifestându-se ca un adevărat alchimist, potențează la maximum forma și materialitatea aflate într-o permanentă transformare, punând în valoare versatilitatea extraordinară a metalului – care, deși este dur, teluric, nemilos – are acea capacitate ca, în mâinile sculptorului și ale uneltelor lui, să se metamorfozeze prin tăiere, sudură, topire, turnare, torsionare, șlefuire, patinare, texturare etc., smulgând materiei configurări și expresii inedite, care definesc intențiile de comunicare ale autorului, de a transfera către public gândurile, experiențele și proiecțiile sale artistice.” , curator – conf. univ. dr. habil. Vasile Fuiorea.

–––––

▪️ ” În expoziția „Moving Elements”, de la Muzeul Național ”Constantin Brâncuși”, artistul timișorean născut în Gorj, Bogdan Nueleanu, propune o reflecție asupra mișcării ca principiu fundamental al existenței și asupra capacității metalului de a deveni purtător de expresivitate, ritm și tensiune vizuală. În sculptura sa, metalul își pierde inerția, întrucât e folosit nu pentru a confirma greutatea, rezistența ori permanența, ci pentru a sugera mișcarea, fragilitatea și energia formelor.Titlul expoziției arată chiar intenția demersului artistic. În câteva dintre lucrări sunt elemente cinetice ce schimbă forma întregului. Astfel, sculptura nu mai este un obiect inert, ci un organism aflat într-un dialog cu spațiul și cu privitorul. De subliniat că această expoziție este prezentată la Târgu Jiu, orașul care păstrează una dintre cele mai importante lecții despre sculptură oferite lumii. Fără a revendica explicit o filiație brâncușiană, Bogdan Nueleanu lucrează în proximitatea aceleiași întrebări fundamentale: cum poate materia să depășească propria condiție și să aibă ritm, emoție și idee, să activeze imaginația și dialogul. Prin „Moving Elements”, artistul oferă un răspuns personal&contemporan și își confirmă, implicit, maturitatea prin care a făcut din sculptura sudată o modalitate de exprimare originală, cât și un teritoriu de experiențe vizuale. Lucrările expuse explorează relația dintre material și energie, dintre volum și mișcare, dintre permanență și impermanență. Astfel, privitorul descoperă că metalul poate deveni surprinzător de viu și că rigiditatea aparentă ascunde posibilitatea multor transformări. Expoziția „Moving Elements” este o invitație la contemplarea unei lumi aflate în schimbare, în care materia, forma și timpul se întâlnesc într-un echilibru provocator și fascinant.”, Robert Șerban, scriitor.

📍 Vă așteptăm să descoperiți o parte din lumea fascinantă creată de artistul Bogdan Nueleanu, pe 25 iulie, ora 18,00, la Muzeul Național ”Constantin Brâncuși”, strada Victoriei nr. 2, Târgu Jiu!
Mulțumim partenerilor noștri, în special Universității de Vest Timișoara pentru importanta contribuție în realizarea acestui demers artistic!

Articolul Moving elements apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.

Articolul „Hercules Is Cyborg” – expoziția artistului Liviu Mihai apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.

Prima ediție a Trienalei Internaționale de Sculptură „Constantin Brâncuși”, organizată de Muzeul Național „Constantin Brâncuși” și InterArt Aiud, sub patronajul Ministerului Culturii, marchează un moment de referință – Anul Constantin Brâncuși – printr-un dialog vizual între patrimoniu și viziunea artistică actuală. Evenimentul este o premieră nu doar prin prisma faptului că este o primă ediție a acestei manifestări artistice de anvergură internațională, ci și pentru că în proiect sunt incluse 2 lucrări monument istoric, mai puțin cunoscute, realizate de Constantin Brâncuși, în anul 1937: „Mesele de piatră aranjate de Constantin Brâncuși” – o instalație artistică realizată din trovanți și pietre de moară și „Masa rotundă” – o primă încercare de realizare a „Mesei Tăcerii”, ambele lucrări amplasate în parcul din curtea muzeului, parc pe care Brâncuși îl numea „Grădina cu vietăți de piatră”.

Trienala reunește lucrări de:

Constantin BRÂNCUŞI

Ehab ABDALLA YOUSEF- Egypt
Biniam AFWERKI- Eritrea
Mahgoub AL-MAGBOUL- Sudan
Ritika ANAND- India
Stefan BALOG- România
Han-Wen CHENG- Taiwan, China
Rich. DETHLEFSEN- Danemarca
Denis DIMOVSKI- Serbia
Mircia DUMITRESCU- România
ELPARO- France
Irena GAYATRI HORVAT- Croaţia
Patricia GOODRICH- SUA
Iorgos ILIOPOULOS- Grecia
Norbert JÄGER- Germania
Geza JOSIPOVITS- Israel
Lojze KALINSEK- Slovenia
Ozlem KALKAN ERENUS-Turcia
Tzvetanka KOYKOVA- Belgia- Belgia
Iwa KRUCZKOWSKA KROL- Polonia
Asit KUMAR PATNAIK- India
Milena MLADENOVA- Bulgaria
Samuel OLOU- Norvegia
Paolo POMPEI- Italia
Mircea ROMAN- România
Tornike SANODZE- Georgia
Vera STAUB ELSASSER- Elveția
Reto STEINER- Elveția
Andrea SZÖCS- Ungaria

🔹️Curator al expoziției este Anca SAS, iar echipa organizatorică este formată din Denisa Șuță, coordonator, Ștefan BALOG – director de proiect, Robert LIXANDRU, coordonator INTER-ART, Răzvan-Constantin CARATĂNASE, Conf.univ.dr.habil, coordonator asociat.

Expoziția va fi deschisă publicului, la Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, în perioada 16 mai – 16 iunie.

🔹️Parteneri ai evenimentului sunt: Biblioteca Naţională a României, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Consiliul Județean Gorj, Asociația Discover Peștișani și Centrul Multicultural Liviu Rebreanu Aiud.

🔹️La finalul vernisajului va avea loc un recital muzical susținut de artiștii din Turcia Ali & Buse Erenus.

Denisa Șuță: „Trienala de sculptură, demarată anul acesta, nu este doar o celebrare a uneia dintre cele mai influente personalități ale artei moderne, ci și o platformă deschisă pentru explorarea formelor sculpturale în context internațional.
Inspirată de spiritul creator al lui Brâncuși, trienala reunește artiști din diverse spații culturale, ale căror lucrări reflectă pluralitatea limbajelor vizuale și complexitatea expresiei sculpturale contemporane. În acest cadru, sculptura devine nu doar obiect estetic, ci și mediu de reflecție.”

Articolul Trienala Internațională de Sculptură CONSTANTIN BRÂNCUȘI apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.

Articolul Trienala Internațională de Sculptură „Constantin Brâncuși” apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.

▪️Curator al expoziției este Ana Negoiță, dr. lector în cadrul Centrului de Excelență în Studiul Imaginii, din cadrul Universității București.

Ana Negoiță, critic de artă: „Expoziția aduce în atenția publicului din Târgu Jiu o amplă instalație artistică intitulată „Muzele treze” compusă din aproximativ 25 de capete – muze – de ceramică, diferite, dispuse pe perne albe; o citare directă, contrară și divergentă a seriei Muzelor adormite realizate de Constantin Brâncuși, indicând în mod subversiv un discurs revers. Artista creează un nou context conceptual, antagonic, disjunctiv între cele două stări ale muzelor, devenite un icon cultural. Muzele acesteia se găsesc în stare de veghe, cu ochii deschiși sfidându-l parcă pe Morpheus. Visătoare, melancolice sau meditative, dar și conștiente, obiective – acestea glisează din tărâmul viselor, al subconștientului, al perfecțiunii în lumea reală, pe care o privesc cu luciditate.”

„Această expoziție continuă amplul program de evenimente cultural-artistice al Muzeului Național ”Constantin Brâncuși” menit să marcheze Anul ”Constantin Brâncuși – 150” – demers cu o profundă semnificație culturală, prin care este reafirmată importanța operei și a personalității lui Constantin Brâncuși în patrimoniul cultural național și universal. Brâncuși, supranumit ”părintele sculpturii moderne”, nu este doar un reper al artei moderne, ci un simbol al valorilor culturale care definesc identitatea noastră. Anul Brâncuși creează un nou cadru de reflecție, motiv pentru care Muzeul Național ”Constantin Brâncuși” are programate, pe tot parcursul lui 2026, numeroase proiecte culturale, educaționale și expoziționale; unele de anvergură internațională, evenimente culturale menite să valorifice moștenirea brâncușiană, să stimuleze cercetarea și să apropie publicul larg de valorile culturale.”, Denisa Șuță, manager Muzeul Național ”Constantin Brâncuși”.

▪️Proiectul expozițional „Muzele treze | The Wide Awake Muses” semnat de artista Éva Andrea Szőcs este realizat în cadrul parteneriatului instituțional dintre Muzeul Național ”Constantin Brâncuși” și Centrul de Excelență în Studiul Imaginii – CESI din cadrul Universității București.

Vă așteptăm în perioada 17 aprilie – 12 mai 2026, la sediul Muzeului Național ”Constantin Brâncuși” din Strada Victoriei 2, Târgu Jiu, să descoperiți „Muzele treze”!

Articolul Muzele treze apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.

Articolul Altair apare prima dată în Muzeul Constantin Brancusi.